Tuning
Ieri trecusera deja 10 zile de la ultimul zbor (sambata 1 august) asa ca, datorita apropierii concursului de la Strejnic si imboldit putin de doamna, am zis “hai sa trag o tura sau doua, macar ma mai obisnuiesc cu raspunsul aparatului”. Zis si facut: am ajuns acasa pe la 6 fara un pic (din pacate), am adunat calabalacul si am pornit spre tapsan. Un soare restul de bland dar spre asfintit, evident, ceea ce a facut sesiunea de zbor relativ dificila (soarele fiind exact in fata pistei). Norocul meu ca temperatura era suportabila, si mai adia si vantul putin. Partea mai neplacuta a problemei e ca nu imi place cum trage motorul, ceea ce inseamna ca zilele astea trebuie probabil sa mai desfac odata aparatul ca sa verific rezervorul (si sper sa nu am “Surprize, surprize”). Aparent traseele exterioare de combustibil sunt ok, dar cu avionul la verticala motorul pur si simplu nu trage, desi sunt cu mansa de gaz in plin. Am mai saracit putin amestecul la relanti – era MULT prea bogat, ii lua motorului cam jumatate de secunda de cand dadeam gaz pana incepea sa se tureze, si asta dupa o prima saracire, cam 1/8 ture – si acum ramane sa vedem cum se comporta duminica (sambata sunt la Sirna, poate ne vedem acolo 😉 ). Eventual schimb si combustibilul (se gaseste si la noi), asta e.
Doamna a tras cateva poze reusite (ma refer la alea cu avionul) care din pacate sunt acasa, asa ca vor aparea intr-o editare ulterioara a acestui post. Avionul lasa o dara spectaculoasa de fum, iar poza mea preferata e o decolare brusa la 45 de grade, in urma careia ramane un “siaj” de fum de toata frumusetea. (Si cand te gandesti ca unii dau bani pe instalatii speciale de fum… :-)) Pe langa pozele cu avionul (si, uneori, cu mine), evident nu putea rata ocazia sa pozeze un vraf de floricele si cateva trenuri. Din pacate i s-a golit acumulatorul (are saracu’ 5 ani) de la aparatul foto asa ca apusul de soare e luat cu telefonul. Da’ merge si-asa.
Oricum, va recomand sa evitati pe cat posibil zborul de seara. Chiar daca dispunerea terenului de zbor va permite sa stati cu soarele in spate, lumina de apus poate produce efecte destul de incomode datorita mai ales spectrului dar si intensitatii (a nu se intelege c-am zburat in semiintuneric), iar oboseala ochilor se instaleaza destul de repejor. Asta ca sa nu spun nimic de roiurile de insecte care-si fac prezenta simtita cu prisosinta.
Later edit: am zis ca bag poze. Hai sa insir o ordine oarecum cronologica…
gaz maxim inainte de decolare
Inainte de decolare, un motor in plin (proptind avionul, desigur) pentru a evita posibilitatea opririi motorului cand reducem gazul. Sincer, nu stiam ca amestecul asta scoate atata fum. Dar e frumos 🙂
decolare
O decolare. Nu e avion cu reactie, dar are tractiune supraunitara. Daca se tureaza motorul cum trebuie…
aterizare - asa NU
Prima aterizare – cu peripetii, dar cu final fericit.
Un “chilot ferișit”, cu avion cu tot…
pilot fericit cu avion